Zi­lele tre­cute a în­ce­put o dez­ba­tere în presă des­pre drep­tu­rile bă­nești ale unui de­pu­tat PDL aflat deja în în­chi­soare. In­di­vi­dul a fost prins cu niște tranzac­ții imo­bi­li­are one­roase, ju­de­cat, con­dam­nat și în­car­ce­rat. Pe de altă parte pro­ce­du­rile de în­che­iere a man­da­tu­lui de de­pu­tat s‑au în­che­iat abia pe 25 sep­tem­brie, pro­ba­bil pen­tru că onor ale­șii noș­trii au avut agenda plină cu va­canțe și re­fe­ren­du­muri. Mo­tiv pen­tru care ju­nele de­pu­tat s‑a gân­dit că ar pu­tea în­casa niște bani pen­tru pe­ri­oada apri­lie-sep­tem­brie 2012, când fi­zic se afla în puș­că­rie, dar le­gal și ofi­cial era încă par­la­men­tar.

Până aici să zi­cem că nu e ni­mic de­o­se­bit. Tu­peul nu e o ati­tu­dine stu­pe­fi­antă în Ro­mâ­nia. In­te­re­sant a de­ve­nit când unii co­legi ai in­di­vi­du­lui — nu ne­a­pă­rat din PDL — au con­sta­tat că s‑ar pu­tea în­tâm­pla ca su­mele să i se cu­vină din punct de ve­dere ju­ri­dic. Pen­tru că re­gu­la­men­tele par­la­men­tu­lui spun că in­dem­ni­za­ția se pri­mește până la pro­nun­ța­rea în­che­ie­rii man­da­tu­lui, dar nu po­me­nesc ni­mic de con­dam­nări și alte lu­cruri. Con­dam­na­rea duce la de­clan­șa­rea pro­ce­du­rii de în­che­iere a man­da­tu­lui, iar pro­ce­dura de în­che­iere duce la în­tre­ru­pe­rea in­dem­ni­za­ției. Și uite așa se poate ajunge la si­tu­a­ția com­plet idi­oată în care un de­ți­nut este la puș­că­rie, dar e plătit pen­tru ac­ti­vi­ta­tea sa de par­la­men­tar pe care de fapt n‑o pres­tează. Me­rită con­tac­tați cei de la Gu­i­ness Book, s‑ar pu­tea să fie un re­cord ab­so­lut.

Eu aș face alt­fel: i‑aș da ba­nii in­di­vi­du­lui, pen­tru că ju­ri­dic i se cu­vin, dar i‑aș re­ține din in­dem­ni­za­ți­ile ce­lor­lalți de­pu­tați care au avut ne­sim­ți­rea să ig­nore în­che­ie­rea man­da­tu­lui unui in­frac­tor, ex­pu­nându-ne pe toți la ri­di­co­lul si­tu­a­ției. Cum pu­tem fi lu­ați în se­rios și tra­tați ca par­te­neri egali în Eu­ropa când avem ast­fel de ati­tu­dini?

Uite o idee care mi‑a ve­nit gân­dindu-mă la su­biect: ce-ar fi să de­fi­nim in­dem­ni­za­ția ca pe o re­com­pensă pen­tru mo­ra­li­ta­tea exem­plară afe­rentă po­zi­ției de par­la­men­tar, în loc să fie o plată a par­ti­ci­pă­rii la niște șe­dințe? Adică să nu plătim pre­zența fi­zică în par­la­ment, la dez­ba­teri sau în co­mi­sii, ci să re­com­pen­săm efor­tul per­soa­nei res­pec­tive de a se com­porta ca un mo­del din punct de ve­dere so­cial și ju­ri­dic. Re­com­pen­săm efor­tul de a ne re­pre­zenta pe toți prin ac­ti­vi­ta­tea de par­la­men­tar, al­tru­is­mul de a‑i pune pe cei­lalți îna­in­tea sa. Și, în con­tra­par­tidă, in­sti­tuim și o in­frac­țiune adi­țio­nală: aceea de a în­călca cu pre­me­di­tare le­gile sta­tu­lui ro­mân — ori­care din­tre ele — atunci când ci­neva se află în po­zi­ția de par­la­men­tar. Iar in­frac­țiu­nea asta o pe­dep­sim cu re­tur­na­rea de zece ori a in­dem­ni­za­ției în­ca­sate până atunci, plus niște ani de în­chi­soare și in­ter­zi­ce­rea de­fi­ni­tivă a drep­tu­ri­lor elec­to­rale. Pen­tru că, asu­mându-și sta­tu­tul de par­la­men­tar, per­soana res­pec­tivă se an­ga­jează nu doar să res­pecte le­gile, ci să fie un mo­del pen­tru noi toți în pri­vința asta. Deci a co­mis in­frac­țiu­nea de a dis­truge res­pec­tul pu­blic pen­tru lege, iar re­com­pen­sele pri­mite până atunci nu mai sunt me­ri­tate.

Cum ar fi dacă am ex­tinde con­cep­tul și la po­li­țiști? Dacă i‑am cere sa­la­riul îna­poi unui po­li­țist co­rupt? Sau unui pro­cu­ror, sau unui ju­de­că­tor… Pe mă­sură ce vor îna­inta în ve­chime, suma pe care ar tre­bui s‑o re­tur­neze, aso­ci­ată pe­dep­sei cu în­chi­soare, va crește și mă gân­desc că ape­ti­tul pen­tru mi­cile ciu­peli va dis­pare dacă ris­cul im­plică să re­tur­nezi o sumă foarte mare de bani, pe care pro­ba­bil nu o ai.

S‑ar pu­tea obiecta că efec­tul va fi mai pu­ține per­soane care op­tează pen­tru me­se­ri­ile as­tea. Poate că da, ba chiar aș fi de acord că în pe­ri­oada ime­diat ur­mă­toare unei ast­fel de schim­bări exact așa s‑ar în­tâm­pla, dar lu­cru­rile se vor re­gla ul­te­rior. Și cel pu­țin vom afla în ce mă­sură aceste me­se­rii sunt alese as­tăzi da­to­rită be­ne­fi­ci­i­lor ile­gale care pot fi ob­ți­nute prac­ti­cându-le. Iar dacă scă­de­rea nu­mă­ru­lui de can­di­dați va de­păși 50% vom avea și o mă­sură des­tul de co­rectă a com­po­zi­ției ac­tu­ale a aces­tor bre­sle.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.