Cât de buni șoferi suntem

Acum câteva zile a tre­buit să-mi reîn­noi­esc polițele de asig­u­rare pen­tru mașină, RCA și Casco. Și, spre sur­priza mea, am con­statat ca oferta pen­tru Casco nu mai includea nici o vari­antă cu franșiză zero, așa că am între­bat de ce. Răspun­sul n‑a fost foarte limpede, dar cert e că nu mai exista vari­anta asta. Teo­retic n‑ar tre­bui să fiu foarte der­an­jat de situ­ație, judecând după istoricul eveni­mentelor rutiere pe care le-am pro­dus în ultima vreme. De vreo zece ani, cu excepția unei portiere zgâri­ate când încer­cam să mă fer­esc de o neb­ună par­tic­i­pantă la trafic, n‑am avut alte daune.

Am aflat însă care e expli­cația mod­i­ficării politicii de Casco: 60% din mașinile din Româ­nia au un eveni­ment care se sol­dează cu o daună acoper­ită de Casco. Firește, 60% din cele care încheie o ast­fel de poliță. Din arti­col aflăm și că dauna medie este de peste 1000 de euro, ceea ce pare destul de mult, judecând după fap­tul că mașina pop­u­lară este Dacia Logan. Dar prob­a­bil că polițe Casco încheie cei cu mașini mai scumpe. În orice caz nivelul ăsta arată cât de praf sun­tem ca șoferi, ceea ce nu mă sur­prinde, pen­tru că văd zil­nic pe stradă o colecție impre­sio­n­antă de ei teri­bil­iști și ele neîn­demâ­nat­ice, care se con­curează rec­i­proc pen­tru a demon­stra câte tâm­penii pe minut pot face. Să te miri că asig­u­ra­torii s‑au gân­dit să mai impartă riscul și cu cel care face dauna?

Nu știu cum o fi prin alte țări, dar românii au o plăcere teri­bilă să vor­bească la tele­fon în tim­pul șofat­u­lui. Mai ales femeile. Deși au niște cunoșt­ințe îndoiel­nice de șofat, duducile noas­tre țin mor­tiș să trăncănească la tele­fon în timp ce se învârt prin trafi­cul infer­nal al orașu­lui. După ce că avem niște dru­muri prost ame­na­jate pen­tru trafic — cu benzi netrasate, cu semaforizări proaste, cu mașini par­cate pe stânga șî pe dreapta, cu tre­ceri piet­onale nemar­cate, cu semne de cir­cu­lație aber­ante sau ascunse prin copaci, cu gropi în care poți să-ți rupi mașina — ce ne mai lipsea? Vor­bitul la tele­fon, neat­enția la volan. Bașca să sim­pli­ficăm exa­m­enul auto, să scoatem proba de poligon și să trim­item pe stradă șoferi care nu‑s în stare să con­troleze auto­mo­bilul pe care îl con­duc. Asta într‑o țară în care orice puș­tan puber care ia car­ne­tul nu visează decât să aibă o mașină put­er­nică și să o calce la podea. Și ne mai lipsea o poliție nepăsă­toare la imper­fecți­u­nile trafi­cu­lui și la încăl­cările zil­nice de reg­uli de cir­cu­lație, intere­sată doar de amen­zile pen­tru viteză, unde se mai poate și ciupi o șpagă mică.

Efec­tul con­cret e că RCA-ul româ­nesc e mult mai scump decât în alte țări. Adică plă­tim toți pen­tru indolența unora. Ce‑i drept indolenții sunt majori­tari: 60%.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu