Eu, nea Ion și plasma TV

Spe­cial­iștii ăștia de la FMI care se tot vân­tură prin Româ­nia sunt cu sig­u­ranță niște oameni pregătiți pro­fe­sional care știu să facă niște cal­cule sim­ple. Poate n‐or fi genii ale finanțelor, dar mă indoi­esc că nu știu să facă niște cal­cule ele­mentare. De aia nu înțe­leg cum ar putea fi de acord cu gogorița politică a lui Ponta prin care li se dau niște pomeni elec­torale sub forma unor bani cu care să‐și plătească ratele la bănci în schim­bul unor promise voturi la europar­la­mentare. Pen­tru că e cât se poate de evi­dentă absur­di­tatea: cică nu se închide buge­tul și de aia tre­buie mărită acciza la com­bustibili cu 7 euro­cenți, dar pe partea ailaltă aruncăm banii pe fer­eas­tră sub pre­tex­tul că se vor întoarce ei cumva în economie, prin con­sum. Nu e decât o sin­gură expli­cație: celor de la FMI li se rupe de prosti­ile politice pe care le facem, pen­tru că dacă ne afundăm în datorii, picăm fix în mâinile lor.

Prin­cip­iul sol­i­dar­ității sociale e impor­tant. Nu fac parte din cat­e­go­ria celor care susțin că nea Ion de lângă mine tre­buie să crape de foame, doar pen­tru că n‐are com­pe­tența nece­sară ca să‐și asig­ure pâinea de fiecare zi. Vreau să‐l ajut și sunt gata să dau ceva de la mine pen­tru asta. Cu ce nu sunt de acord este când, după ce îi dau bani ca să nu moară de foame, ca să primească aju­tor de șomaj când n‐o mai avea de lucru, ca să aibă ser­vicii de sănă­tate, ca să își educe plozii la școala de stat și ca să primească pen­sie, nea Ion se duce și face credit ca să‐și ia plasmă TV și să‐l vadă mai bine pe Gâdea cum vom­ită căcat în fiecare seară. Cam pe aici se oprește și sol­i­dar­i­tatea mea: te ajut să supraviețuiești, dar dacă îți bați joc de efor­tul meu n‐ai decât să crăpi.

Pe mine nu m‐a între­bat nici unul din­tre ăștia pe care vrea să‐i cadorisească Ponta ce părere am despre fap­tul că se anga­jează la niște cred­ite peste put­er­ile lor. Nu se află în situ­ația actu­ală pen­tru că soarta a fost împotriva lor. Hai să‐i ajutăm când sunt defa­vorizați de hand­i­ca­puri, când li se dărâmă casa la inun­dații sau la un cutremur, dar nu când prin pro­pria lor prostie s‐au pus într‐o situ­ație imposi­bilă. A‐i ierta pen­tru această tâm­pe­nie, finanțându‐i, este egal cu a‐i împied­ica să învețe ceva din asta. E ca și cum am spune: nea Ioane, fă, tată, cred­ite câte ai chef și ia‐ți plasmă pe perete, că dacă nu te des­curci, ți‐o plătesc eu!

Apoi sunt o gră­madă de nea Ion care lucrează la firme care prac­tică un sis­tem de plată ile­gal: le dau salariul minim pe economie prin casierie și restul, la negru, în mână. Oamenii ăștia, care fen­tează statul de plata impozitelor în fiecare lună și n‐au neapărat nevoie de un aju­tor, vor fi aju­tați la cred­ite. Vi se pare corect?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu