Academia Americană de Pediatrie este considerată, ca orice instituție americană, o sursă de informații de încredere. Sau ar trebui să fie. Tocmai pentru că se ocupă de sănătatea generațiilor următoare, misiunea lor este poate mai importantă decât a altor asociații profesionale medicale — viitorul marelui licurici depinde și de cum își îngrijește progeniturile. Ca urmare nu e decât normal ca o astfel de academie să includă în recomandările sale măsurile necesare pentru ca generațiile tinere să fie corect îngrijite. Până aici toate‑s clare. Citind însă recomandările pentru 2014 încep să fiu ceva mai confuz în privința scopurilor “academice” ale acestei instituții. Și asta pentru că introduce o monitorizare obligatorie pentru copiii între 9 și 11 ani a nivelului de colesterol, în vederea tratării lui timpurii.
America este țara de unde provine conceptul de fast-food. America este țara care a dus conceptul de semipreparate mult mai departe decât ne imaginăm noi, europenii. A găti în stil european, ca să nu zic românesc, este aproape de imposibil dacă trăiești viața americanului mediu. Aproape totul e congelat, semipreparat, conservat. Și asta e ceea ce mănâncă un copil de 9 ani — burgeri, cartofi prăjiți, mâncare industrializată. Nu vi s‑ar părea mai firesc să adresezi problema colesterolului prin eliminarea cauzelor ei?
Nu aud pe nimeni adresând problema sănătății de la cauzele ei principale: o viață stresantă, o alimentație nesănătoasă. Chiar și în România vorbim de mai mulți bani pentru sănătate, în timp ce alimentele care se comercializează sunt din ce în ce mai daunătoare. Legumele sunt suspecte de a conține cantități importante de îngrășăminte chimice și pesticide, ca să nu mai vorbim despre faptul că sunt coapte forțat, tot prin mijloace chimice. Carnea e suspectă de a fi plină de hormoni și antibiotice, injectată apoi cu alte chimicale, ca să nu se altereze ușor. Cum să fim sănătoși dacă mâncăm toate porcăriile astea? Cum să se dezvolte normal organismul unui copil mâncând așa ceva? Vi se pare că soluția e să dăm bani statului ca, la rândul lui, să finanțeze industria farmaceutică pentru a produce alte chimicale, care să combată efectul celor pe care le înghițim zilnic? Iar apoi să mai dăm alți bani ca să cumpărăm chimicalele astea vindecătoare? Organismul nostru a devenit un fel de laborator de chimie în care testăm anihilarea unor substanțe chimice prin administrarea altor substanțe chimice?
Pentru că mie preocuparea pediatrilor americani îmi sună ca o simplă dorință de a instituționaliza consumul de medicamente anti-colesterol de la o vârsta mai fragedă. Nu le pasă de ce au colesterolul mare copii Americii, ci câte pastile ar mai putea vinde. Și parcă văd că în câțiva ani, vom importa și noi ideile astea de la marele licurici.
7:03
Offtopic. Butunoiu loveşte din nou. N‑ar fi rău să scoţi articolul tău din arhivă, să‑l updatam şi să‑l punem din nou pe tapet. Omul chiar merită. Devoalat. Înclin să cred că problema nu e la el sau nu la el în primul rând, ci la cei care încă îi mai trec pragul, fie tineri manageri care se vor plasaţi în multinaţionale, fie multinaţionale care chiar îl plătesc pentru a‑i recruta manageri, în timp ce el îi dispreţuieşte agramat şi pe unii şi pe alţii.