Nem tudom biped

Din­tre mul­tele porto­folii care alcă­tu­i­esc guver­nul României, prob­a­bil că doar câteva sunt ace­lea pen­tru care o bună limba română este o condiție sine qua non. Între aceste puține min­is­tere, cel al cul­turii este cap de listă, disputându‐si întâi­etatea în acest clasa­ment sui‐generis cu edu­cația. Veți spune că în Româ­nia avem de aseme­nea cul­tură și edu­cație maghiară — așa e, însă când peste 90% din pop­u­lație trăiește în cul­tura năs­cută din limba română veți fi poate de acord că cel ce stă în frun­tea aces­tor min­is­tere tre­buie să stăpânească instru­men­tul prin­ci­pal al dome­ni­u­lui ce își prop­une să‐l ges­tioneze.

Înseamnă asta că în Româ­nia nu putem avea un maghiar ca min­istru al cul­turii? Firește că nu. Însă per­soana care ocupă această dem­ni­tate tre­buie să îndeplin­ească — în opinia mea — două condiții: să aibă un bagaj cul­tural româ­nesc decent și să (re)cunoască lim­itele aces­tui bagaj. Căci nimeni nu poate pretinde că a cuprins în cunoașterea sa întreaga cul­tură română, deci orice pre­tenție de exhaus­tiv­i­tate e cel puțin ridi­colă.

Aces­tea fiind spuse, haideți să ne amuzăm puțin împre­ună cu doamna Roza­lia Biro, min­istru al cul­turii proaspăt desem­nat de UDMR, într‐o farsă orches­trată de bine­cunos­cu­tul Daniel Buz­dugan pe vre­mea când doamna în cauză era vicepri­mar la Oradea. Cum spuneam, dacă doamna Biro și‐ar fi recunos­cut lim­itele de înțelegere a lim­bii române, toată scena n‐ar mai fi avut loc. Nu tre­buia decât să spună sim­plu: nem tudom biped!


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu