Abuzul în serviciu. Un posibil compromis.

Până la urmă care e tre­aba cu abuzul ăsta în ser­vi­ciu? Pen­tru că totul a devenit nițel con­fuz, cred, de când avem două dis­cur­suri în para­lel: unul al DNA care zice că e modal­i­tatea prin care par­tidele aflate la put­ere își con­solidează poz­iția și favorizează dis­creționar clien­tela politică, altul al PSD care spune că a incrim­ina penal abuzul înseamnă să con­damni niște bieți funcționari care au comis o eroare. Cine are de fapt drep­tate? Mi-am pus această între­bare în zilele astea din urmă, încer­când să mă lămuresc dacă nu cumva ducem lucrurile prea departe cu povestea asta a mod­i­ficării codu­lui penal, dacă nu cumva PSD are totuși un pic de drep­tate.

Cred că majori­tatea am fi de acord că greșeala nein­tențion­ată nu ar tre­bui sancțion­ată penal. Nu bagi pe cineva la pușcărie pen­tru că a fost stu­pid și a comis o eroare. Îl pui să returneze paguba, îl dai afară din poz­iția unde s‑a dovedit incom­pe­tent și cam atât. Per­spec­tiva răspun­derii mate­ri­ale cred că e sufi­cientă ca să des­cu­ra­jezi negli­jența. Când însă e vorba de rea intenție, atunci pedeapsa cu pușcăria mi se pare cât se poate de jus­ti­fi­cată. Ai pre­med­i­tat un abuz. Să dau niște exem­ple.

Dacă de pildă ești funcționar la o primărie și, din necunoașterea legii, pui pe cineva să plătească o taxă deși nu ar fi tre­buit să îi fie aplic­a­bilă, nu cred că mer­iți să mergi la pușcărie. Obser­vați și fap­tul că aseme­nea situ­ații nu se pot naște atunci când preved­er­ile legii sunt clare și explicite, ci atunci când se cere o anu­mită inter­pretare a legii. Corect mi s‑ar părea să se întâm­ple așa: dacă legea era ambiguă, statul să-și asume eroarea și să returneze taxa cetățean­u­lui, iar tu să primești o sancți­une admin­is­tra­tivă că nu ai sem­nalat prob­lema. Dacă legea e clară, dar tu n‑ai aplicat‑o corect și nici n‑ai prof­i­tat (tu sau un grup de interese) de acest abuz, statul să spună că ven­i­turile real­izate din taxa ile­gală rămân la el, tu dai banii înapoi cetățean­u­lui din buzu­narul pro­priu și-ți ceri și scuze. Data viitoare fac pariu că o să caști ochii de șapte ori înainte să aplici aiurea legi inven­tate de tine. Dacă nu ești în stare să pri­cepi legea și s‑o aplici corect, prob­a­bil că tre­buie să te mai duci la școală sau să te apuci de altceva.

Dacă însă ești președ­in­tele con­sil­i­u­lui județean Tele­or­man și dai dis­poz­iție ca două pos­turi din schema insti­tuției să fie ocu­pate de niște per­soane care nu vor lucra acolo unde sunt plătite, ci la par­tidul din care faci parte, nu poți să mai invoci eroarea nein­tențion­ată. E clar că ai pre­med­i­tat ches­tia asta, știai că se comite un abuz și ai con­tin­uat să acționezi ile­gal. În cazul ăsta cred că tre­buie să te duci nițel la pâr­naie pen­tru că ești toxic pen­tru soci­etate și ai nevoie de un timp de med­i­tație asupra pro­pri­ilor val­ori morale.

Ele­men­tul care deose­bește cele două cazuri e intenția. O să ziceți că în unele situ­ații e greu de spus dacă a exi­s­tat sau nu intenție. Așa e. Dar cred că, dacă ne gândim la tipul de corupție pe care vrem să‑l des­cu­ra­jăm, vom con­stata că pre­med­itarea este (aproape) întot­deauna demon­stra­bilă.

Cam așa mă gân­desc că ar putea arăta un com­pro­mis între cele două curente de opinie de azi. Ca să împăcăm și capra, și varza. Adică și DNA, și PSD.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Mihai Fediuc

    Ba poti! Mai ramane doar sa poti impune sa fii si crezut.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu