/ Munții Piatra Craiului / România

Și‑a în­ce­put cel de de-al șap­te­lea an al re­ve­ni­rii pe munte, iar prima ie­șire a fost în com­pa­nia lui Bo­gdan, cel care mi‑a rea­min­tit în 2012 cât de mult iu­besc po­te­cile montane. Mul­țu­mesc, Bo­gdan! Unde era mai ni­me­rit să în­ce­pem acest se­zon de­cât în Pia­tra Cra­i­u­lui?

Pen­tru cei ce um­blă des pe munte nu‑s multe de spus des­pre tra­seu. De la ca­bana Brus­tu­ret am ur­cat pe dru­mul fo­res­tier din che­ile Brus­tu­re­tu­lui până în po­iana Grind, apoi în sus spre re­fu­giul Grind și mai sus, la vâr­ful La Om. Ni­mic spe­cial aici, poate doar do­bo­râ­tu­rile de vânt din par­cul na­țio­nal, aflate în plină ex­ploa­tare. Pri­vite de sus, de pe pan­tele abrupte ale vâl­ce­lei Gă­i­nii, trun­chiu­rile de mo­lid pă­reau arun­cate de o torn­adă care a tra­ver­sat fața unui ver­sant. Și dacă vă în­tre­bați de ce tre­buie ex­ploa­tat, ba chiar iute, e pen­tru că lem­nul de ră­și­noase se in­fes­tează ra­pid cu niște in­secte care apoi pot ataca în­treaga pă­dure.

Când am ajuns la re­fu­giul Grind mun­tele purta o cu­șmă de ceață densă ce pă­rea bine trasă peste pan­tele abrupte de la 1800 de me­tri în sus. Cei câ­țiva dru­meți pe care i‑am în­tâl­nit pă­reau des­cu­ra­jați de vreme și ho­tă­râți să nu mai urce de vreme ce nu aveau să se bu­cure de pri­ve­liș­tea de sus. Bo­gdan și cu mine nu ne fă­ceam ase­me­nea so­co­teli, ur­cu­șul în sine ne era răs­plata, iar pri­ve­liș­tea avea să fie, ori ba, după cum sunt toa­nele mun­te­lui. Așa că am con­ti­nuat la deal.

Pe mă­sură ce ur­cam ar fi tre­buit să ne apro­piem de nori. Bo­gdan zi­cea că no­rii urcă îm­pre­ună cu noi, însă mie nu mi se prea pă­rea că‑i așa, ro­to­coa­lele albe care se ră­su­ceau la baza no­ru­lui nu dă­deau semne că se îna­lță. Și to­tuși ur­cam într-una și tot nu ajun­geam în ceață. Abia pe la ju­mă­ta­tea ur­cu­șu­lui a de­ve­nit lim­pede că se în­se­ni­nează dea­su­pra noas­tră și că no­rii doar ne-au fe­rit de soare, ușu­rându-ne efor­tul. Sus, pe vârf, am gă­sit un cer al­bas­tru de pri­mă­vară și în ju­rul nos­tru toată pa­no­rama Ță­rii Bâr­sei stră­ju­ită de Bu­cegi și Pia­tra Mare.

Și, până la urmă, ce alt­ceva ți-ai mai pu­tea dori de la o zi per­fectă?


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.