Există o si­mi­li­tu­dine în­tre func­țio­na­rul pu­blic și BOR. Am­bii sunt pre­o­cu­pați în pri­mul rând de forma, nu de con­ți­nu­tul in­te­rac­țiu­nii lor cu oamenii.

Pri­ma­rul sec­to­ru­lui 4 ex­plica pre­sei că, din per­spec­tiva lui, pri­mă­ria în­de­pli­nise toate pro­ce­du­rile ne­ce­sare pen­tru clu­bul Co­lec­tiv. Toate do­cu­men­tele ne­ce­sare fu­se­seră pre­zen­tate, toate con­troa­lele pe care pri­mă­ria le pu­tea face fu­se­seră fă­cute. Atâta doar că an­ga­ja­ții pri­mă­riei pleacă la ora 16 acasă, că se ter­mină pro­gra­mul, iar clu­bul se des­chide pe la ora 17. Dar forma a fost respectată.

Pur­tă­to­rul de cu­vânt al BOR spune că un preot nu merge ne­in­vi­tat să țină o slu­jbă. Că slu­j­bele se țin la bi­se­rică, se trag clo­pote. Și că aceia care acuză bi­se­rica de ne­im­pli­care nu știu “rân­du­iala bi­se­ri­cii”. În fața unei ast­fel de tra­ge­dii, cu atâta su­fe­rință fi­zică și psi­hică, bi­se­rica or­to­doxă — care se pre­tinde na­țio­nală — pune rân­du­ie­lile ei pro­ce­du­rale mai pre­sus de mi­siu­nea sa creștină.

Forme fără conținut.

Sursa: Re­plică FULGER de la BOR, după scri­soa­rea pen­tru Prea­fe­ri­ci­tul Da­niel: Pre­o­tul nu merge ne­in­vi­tat. Ce să sfinţim? E un CLUB