După nenumărații ani de minciună și corupție în care se scaldă întreaga clasă politică românească te-ai gândi că oamenilor le‑a ajuns și că vor ca toate astea să înceteze. Declarativ chiar așa și e — dacă oprești pe stradă orice cetățean va fi întru totul de acord că așa nu se mai poate și că ceva trebuie făcut. Dacă însă conduci discuția spre soluții, constați că tot ce poate imagina cetățeanul mediu este să‑i dea jos pe cei de la putere, ca să‑i instaleze pe cei din opoziție. Asta tot facem de ceva timp, fără nici un rezultat. Am mai spus‑o aici, e firesc să ai de a face cu cetățeni proști atunci când nu faci nimic pentru a‑i educa civic și politic, ba dimpotrivă abramburești totul ca să creezi o confuzie totală.
Însă societatea românească nu e formată doar din proști. Există și un strat, subțire din păcate, de oameni educați, cei care se străduiesc să distingă binele de rău, în ciuda perdelelor de fum ale clasei politice, cei care folosesc încă rațiunea ca armă de luptă împotriva alienării civice. O parte a acestor oameni au ajuns la capătul puterilor, au devenit cinici sau sceptici, nu mai cred în democrație ca mijloc de a echilibra interesele sociale. Iar atunci când calea pașnică nu mai e o soluție, nu rămâne decât calea violentă.
Însă rațiunea și educația îi împiedică să apuce bâta. Își doresc să impună statul de drept, justiția, buna-cuviință, dar n‑o pot face prin cuvinte, oricât de aspru le-ar rosti. Au făcut deja asta și nimic nu s‑a schimbat. Au nevoie de o autoritate supremă care să cerceteze fărădelegea, să pedepsească vinovații, să disciplineze mitocanii. Au nevoie de Atilla, biciul lui Dumnezeu. Au nevoie de un președinte-pus-cu-parul-pe-ei. Au nevoie de Monica Macovei.
Da, e adevărat, statul de drept a fost mereu pus în pericol în toți anii de după ’89. Nici acum majoritatea românilor nu știu ce înseamnă sintagma asta. Și cum să știe după ce unii dintre noi au ovaționat mineriadele, au ales infractori ca primari și deputați? Cum să înțeleagă când ei înșiși practică mica ilegalitate, fenta fiscală, șmecheria administrativă? Monica Macovei promite un stat de drept, iar promisiunea asta — credibilă datorită luptei sale de până acum — este extrem de seducătoare pentru cei raționali și educați, cei care aproape nu mai au nici o speranță. Nu are însă nici un ecou în profunzimea electoratului român și, chiar dacă printr‑o minune ar câștiga alegerile, nu va reuși să ducă acest mesaj până în ultimul sat, până la ultimul om. Pentru că planul ei nu pare a fi reeducarea românilor, nu arată ca o strategie de schimbare pe termen lung, ci o revanșă imediată în fața corupției, o botniță pusă îndată clasei politice.
Aproape nimic din ceea ce-și și ne propune în programul său politic nu se poate împlini prin forțele ei proprii. Fiecare punct si subpunct necesită o voință politică în spatele acțiunii, are nevoie de susținerea populară. Cine o va urma pe președintele Monica Macovei? Cu care carismă va convinge românii s‑o urmeze în planurile sale, să voteze atfel de parlamentari în 2016 pentru ca tot ceea ce ea propune să fie susținut de legi și practicat prin guvernare? Căci este evident că actualul parlament îi va sta împotrivă. Cum va proceda ca să nu constate la finalul mandatului său, precum Emil Constantinescu, că a fost învinsă de sistem?
Eu nu cred că soluția este Monica Macovei, oricât de tentantă ar fi imaginea încătușării tuturor corupților. Nu teroarea imanentei justiții, precum în judecata de apoi, va aduce România în făgașul normalității. De la un punct încolo, indiferent cât de justificate sunt motivele, continua pedeapsă înrădăcinează infracțiunea prin frustrare și dorința de răzbunare. Nu vreau să trăiesc într‑o Românie a corupției. Dar în egală măsură nu vreau să trăiesc nici în Republica Procuratură România.
Dincolo de alura sa de Javert modern, în Monica Macovei nu percep omul, nu înțeleg construcția, nu presimt mântuirea. Văd doar dorința de imediată revanșă.
Numele de vis pentru funcția de prim-ministru este Daniel Morar. Ca președinte al României mi-aș dori să lucrez cu el în funcția de premier.
— Monica Macovei (@MonicaMacovei1) October 13, 2014
Lasă un comentariu