Ideea unui film despre căderea comunismului nu era tocmai atractivă pentru mine. Într-un fel m‑am săturat să tot aud aceleași fraze goale de conținut despre eroi, despre teroriști, despre cum s‑a furat revoluția, despre cum nici n‑ar fi fost revoluție, ci o manevră rusească. Și așa mai departe. Toată lumea știe pe de rost toate prostiile astea.
Când a fost vorba să văd filmul Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii eram deci sceptic. Doar titlul m‑a atras întrucâtva, ieșea din tipare, mi se părea că promite să fie mai mult decât o simplă înșiruire de clișee. Și nu m‑am înșelat.
După patru ani de la apariție, am avut revelația unui film românesc cum nu am mai văzut până acum. Un film cu atmosferă, în care ceea ce nu se spune ci doar se citește în ochii actorilor valorează mai mult decât dialogurile în sine. O incursiune realistă într‑o lume în care ne adaptam ca să supraviețuim, chiar dacă acest comportament nu ne onorează, în care visele erau singurele bunuri necenzurate.
Aflată în pragul vieții sale, Eva (actrița Doroteea Petre) – o aluzie la femeia primordială? — visează să fie. Iubită, liberă, împlinită. Felul în care își cere aceste drepturi are în el o franchețe și naivitate dezarmante, peste care se așează alte atitudini și gesturi care dau personajului o complexitate pe alocuri suprinzătoare. Pe toată durata filmului există o privire anume, mai bine zis un fel de a privi al ei care te face să te întrebi în permanență ce gânduri în trec prin minte, ce ascunde sub aparenta prospețime naivă. Cine e de fapt Eva?
De aceea imi pare foarte potrivit premiul pe care actrița l‑a primit la Cannes, in 2006: Un Certain Regard. Merci, Doroteea!
19:01
Addendum: Daca tot suntem la categoria filme romanesti, cred ca ti-ar placea si “Medalia de onoare” cu Victor Rebengiuc si Ion Iliescu (sic!).
18:01
Niciodata nu e prea tarziu; oricum vad ca recuperezi de zor. Ma bucur.
As aminti aici si muzica originala de Alexander Balanescu, pe care‑l consider genial. Ma vad alergand prin lume la concertele lui. Nu le-am ratat nici pe cele din RO, dar nu m‑am saturat.
http://www.balanescu.com/