Cum mai merg treburile

În curând se vor împli­ni șase luni de când scri­am despre Nokia și cal­culele lor greșite de busi­ness. Cu puțin timp în urmă am avut con­fir­marea că nu m‑am înșe­lat în priv­ința lor: val­oarea acți­u­nilor a scăzut cu 20% în doar două zile ca urmare a anunțării rezul­tatelor pe primul trimestru al anu­lui 2012. Vânzările de tele­foane ief­tine au scăzut dra­mat­ic, iar pe sec­torul de smart­phone Nokia nu a reușit să puncteze deloc cu gama lor, Lumia. Unul din prin­ci­palele motive în opinia mea este sis­temul de oper­are Win­dows.

Am aștep­tat puțin ca să mă conving că nu e o scădere acci­den­tală, spec­u­la­tivă. Din neferi­cire pen­tru ei nu e cazul. Nokia sân­gerează abun­dent. Au început deci să-și pună prob­le­ma unei sep­a­rări a divizi­ilor de busi­ness, adică să scape de tele­foanele ief­tine, mizând totul pe smart­phone-urile Lumia. Mai fac o predicție: căderea va con­tin­ua. Tre­buie să se întâm­ple o min­une pen­tru ca Nokia să-și revină. Ceea ce mă aștept să se întâm­ple este schim­barea man­age­men­tu­lui, iar noua echipă să primească prob­a­bil sarci­na de a vin­de ceea ce nu e prof­itabil. Dacă nu cum­va se vor vin­de cu totul. Bănui­esc că cei de la Sam­sung de-abia așteap­tă.

nokia-stock-price

* * *

Tot zilele tre­cute, noul min­istru al agri­cul­turii – un anume domn Stelian Fuia – descop­erea cu voce tare că Ceaușes­cu n‑a fost tâmpit când a coop­er­a­tivizat agri­cul­tura, pen­tru că doar pe suprafețe mari se poate obține pro­duc­tiv­i­tate. Trec peste fap­tul că dom­nul Fuia uită cum s‑a făcut acea coop­er­a­tivizare, ceea ce ar tre­bui să‑l facă mult mai rez­er­vat în a‑i atribui valențe poz­i­tive. Dar nu pot să nu remarc că dom­nia sa are un istoric pro­fe­sion­al foarte intere­sant: 1993–1995 – spe­cial­ist mar­ket­ing la com­pa­nia AgrE­vo GmbH; 1995–1996 — man­ag­er vânzări — Mon­san­to Roma­nia SRL; 1996–1999 — Busi­ness Devel­op­ment Man­ag­er pen­tru Europa Cen­trală și CIS (fos­tul URSS) — Mon­san­to Europe SA, Brus­sels, Bel­gia ; 1999–2002 — Direc­tor Com­er­cial – Mon­san­to Roma­nia Ltd.; 2002–2005 — Direc­tor Exec­u­tiv Pro­cera Agro­chem­i­cals Roma­nia. Nu‑i așa că începe să aibă sens? Păi cum să vândă Mon­san­to sem­i­nțe mod­ifi­cate genet­ic și chim­i­calele aso­ci­ate lui nea Ilie de pe glie? Tre­buie mai întâi “coop­er­a­tivizat”. Suprafețe mari, agri­cul­tură chimiza­tă, prof­it mese­ri­aș.

Dom­nul Fuia ne asig­ură într-un inter­viu din Ade­vărul că nimeni nu pleacă din Româ­nia cu pămân­tul în gean­tă și nu pot să nu‑i dau drep­tate. Ce dracu’ să faci cu niște țărână plină de chim­i­cale? Când e așa sim­plu să pui porumb și soia și alte chestii speci­fice agri­cul­turii indus­tri­ale, să ier­bi­cidezi tot ce mișcă, să recoltezi și apoi să vinzi. Pămân­tul nu‑l vrea nimeni, dom­nu’ Fuia, ei au ven­it după prof­it. Între timp noi nu vom mai mân­ca roșii de la piață, ci de la super­mar­ket, de unde și dom­nul Fuia se laudă că-și face cumpără­turile.

De partea celalaltă țaran­ul român e tot mai puțin dor­nic să muncească. Dacă te duci în satele din jurul Bucureștiu­lui și încer­ci să tocmești oameni la muncă, rămâi cu banii în mână, chiar dacă oferi 70–80 lei pe zi. Nea Ilie preferă să meargă la birt și să bea un rachiu “pe cai­et” și să învețe să sil­abisească: uel­căm Mon­san­to.

* * *

Deși bănuiam că e așa, tot am rămas uim­it de sta­tis­ti­cile noas­tre refer­i­toare la rata de ocu­pare a forței de muncă. Avem un halu­ci­nant pro­cent de 20% din pop­u­lație care muncește ca anga­jat în econo­mia românească. Ceva mai mult de 4 mil­ioane de români plătesc impozite și taxe. Scădeți din ăștia încă vre­un mil­ion și ceva care sunt buge­tarii – ei nu pro­duc val­oare, ci sunt plătiți pen­tru ser­vicii din impozite și taxe. Rezultă că vreo 3 mil­ioane (din 20–21 total) muncesc cu carte de muncă și pro­duc val­oare con­cretă. Prob­a­bil or mai fi vreo 2–3 mil­ioane care muncesc în afară și trim­it bani acasă, dar nu dau nici un impoz­it sau taxă la buget. Nu vi se pare uluitor?

Am arun­cat o privire în buge­tul de stat pe 2012, ca să înțe­leg struc­tura ven­i­turilor. Din totalul de 95 mil­iarde lei, 56 mil­iarde vin din TVA. Româ­nia își bazează buge­tul, adică pen­si­ile și salari­ile buge­tar­ilor și sănă­tatea și arma­ta și toate cele­lalte pe impoz­itarea con­sumu­lui, nu pe ven­i­turi gen­er­ate de muncă. Piața nea­gră a muncii e liberă să înflo­re­ască atât timp cât generează con­sum, pen­tru ca stat­ul să încaseze TVA. Mi-am pro­pus să studiez nițel subiec­tul ăsta. Revin.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. romania

    La cat mai multe ast­fel de arti­cole. Bra­vo!

  2. Alice

    O veste “buna” ar fi ca, Car­refour s‑ar retrage, desi mira-m-as.
    S‑ar putea ca stirea asta sa fi adus niste val­uri de cumpara­tori…

    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/estimare-soc-carrefour-ar-putea-pleca-din-romania-165175.html

  3. Cristina Ciobanu

    Buna diminea­ta !
    Chiar, ceva de bine n‑ar fi ?
    Ai drep­tate.
    Cu o sin­gu­ra corec­tura de “nuan­ta” :
    buge­tarii din invata­mant, cul­tura , med­i­c­i­na pro­duc o val­oare mai mult decat conc­re­ta, pro­duc viitori “OAMENI” si atat timp cat nu vom avea oameni de val­oare , tovarasi ca fuia ne vor da sa man­cam…
    Ne gandim numai la obiecte , la “pro­duse con­crete” in timp ce copi­ii si nepotii sunt “cres­cu­ti” la intam­plare, la voia strazii, a celor umil­i­ti din invata­mant, umil­in­ta care sa nu ne facem iluzii se trans­mite ca o boala, intr‑o sara­cie fara dem­ni­tate, intr-un vid de moral­i­tate si decen­ta min­i­ma.
    Poti face si pen­tru asta o pre­viz­iune sum­bra, sunt sigu­ra.
    Nici nu indraz­nesc sa ma gan­desc.
    Dar altii ?

    • Sorin Sfirlogea

      Dacă te uiți la buget dintr‑o per­spec­tivă de busi­ness, toți cei care i‑ai mențion­at sunt la capi­tolul investiții. Din păcate astea fac parte tot din chel­tu­ieli, adică se scad. Iar învățămân­tul româ­nesc nu prea a dat mari val­ori în ultimii ani… deci investiția nu e foarte rentabilă. Asta e altă poveste însă.

  4. Corina

    Ceva de bine cand ne spui? 🙂

    • Sorin Sfirlogea

      Vestea bună e că tot mai mulți văd aces­te prob­leme. La un moment dat se va crea o masă crit­ică nece­sară unei schim­bări. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu