O licărire dinspre dreapta

Aflat în degringo­ladă gen­er­ală, cu un președ­inte nou și cu struc­turile ter­i­to­ri­ale pro­fund bul­ver­sate, PDL părea inca­pa­bil să se reor­ga­nizeze și să-și revină din pum­nii încasați în alegerile locale. Și chiar dacă ar fi găsit put­erea de a se ridica de jos, nu mai avea glas, nu mai avea ce să spună românilor decât aceeași placă obosită: a fost greu în ultimii ani, dar nu e vina noas­tră, ci a crizei. Era deci nevoie de o min­une. Și ea a venit: acți­u­nile USL îndrep­tate împotriva Curții Con­sti­tuționale și Avo­cat­u­lui Poporu­lui, pla­giatul lui Ponta. PDL a res­pi­rat adânc, simțind că-și revine.

Pe fon­dul aces­tor întâm­plări s‑a creat și pre­m­iza lan­sării unui nou lider al dreptei. Nu știu cine l‑a pro­pus și când, cert e că Mihai Răz­van Ungure­anu a apărut la mitin­gul din piața Rev­oluției pe post de viitor can­di­dat la preșe­denție. E greu de spus acum care sunt rapor­turile din­tre el și PDL, mai exact Vasile Blaga, cât de pri­eteni sunt și ce îi unește. Difer­ențele din­tre ei mi se par atât de put­er­nice încât îmi e imposi­bil să-mi imag­inez o coabitare pe ter­men lung a celor doi. Lui Blaga îi este însă clar că nimeni din par­tid nu poate face acest pas în față pen­tru a se con­tra­pune lui Antonescu în viitoarele foarte prob­a­bile alegeri prezi­dențiale. Așa că, oricât i‑ar veni de greu, va tre­bui să înghită în sec și să zâm­bească fericit.

De partea cealaltă MRU poate conta pe susținerea din partea celor ce fac parte din valul schim­bării din PDL, care până acum a fost con­stant respins. Există un număr de voci în acest par­tid care au avut crit­ici de adus celor din con­duc­ere și care au fost întot­deauna dați la o parte atunci când au încer­cat să urce în ier­arhii: Cris­t­ian Preda, Sever Voinescu, Mon­ica Macovei. Ei sunt cei care au pre­vestit căderea par­tidu­lui și au folosit asta ca argu­ment pen­tru o imper­a­tivă schim­băre morală și doc­tri­nară. Nimeni nu i‑a ascul­tat. Din linia doi — con­trolând însă flux­u­rile finan­ciare care susțineau par­tidul — Videanu, Berceanu și ceilalți din "garda veche" au reușit să‑i țină la dis­tanță de pârghi­ile decizionale ale PDL. Doar de curând unul din­tre ei a urcat spre vâr­ful ier­arhiei și asta prob­a­bil că s‑a întâm­plat doar pe fon­dul căderii de la put­ere.

Undeva, nu prea departe, se năștea Noua Repub­lică, miș­carea civică anunțată de Sebas­t­ian Lăzăroiu drept Alba-Ca-Zăpada a politicii românești. De curând au devenit par­tid, iar la con­gre­sul de înfi­ințare au venit Mon­ica Macovei, Mihai Răz­van Ungure­anu, Adrian Papa­hagi (Fun­dația Creștin-Democrată), Cos­min Alexan­dru (fonda­tor al proiec­tu­lui eșuat numit URR). Este însă com­pli­cat pen­tru noul par­tid să se alieze cu PDL, pen­tru că — cel puțin aparent — le crit­i­cau unele decizii și com­por­ta­mente. Au lăsat doar să se înțe­leagă că se simt cumva mai apropi­ați de Băs­escu — dându‑i doar câte un ghiont ami­cal din când în când, mai mult de ochii pre­sei și ai pub­licu­lui. Însă Noua Repub­lică nu are un lider de forță pe care să‑l prez­inte românilor, așa că asocierea cu MRU nu poate fi decât nat­u­rală.

Vineri, MRU a lansat Iniția­tiva Civică de Cen­tru Dreapta, pe care a justificat‑o tot prin anton­imie cu put­erea actu­ală, reprezen­tată de Ponta și Antonescu. Exact cei despre care am pomenit mai sus au fost prezenți pen­tru a susține această con­strucție. Ceea ce era doar prob­a­bil a devenit cer­ti­tu­dine.

Una peste alta, MRU poate fi liantul care să unească aripa nova­toare a PDL, Noua Repub­lică și alte forțe civice sau politice de dreapta. El poate oferi prin for­mația sa int­elec­tu­ală șî prin expe­riența admin­is­tra­tivă supor­tul de care au nevoie toate părțile pen­tru a‑și asuma colab­o­rarea. Iar pen­tru PDL Vasile Blaga are un rol foarte impor­tant: el tre­buie să le per­mită nova­to­rilor să iasă în față și să‑i țină la dis­tanță pe vechii baroni pedeliști. Alt­minteri PDL se con­damnă la quasi-dispariție. Doar două lucruri nu par foarte clare acum: cum va face MRU să dobân­dească acea carismă pop­u­lară de care are mare nevoie, dar îi lipsește aproape com­plet și cine va finanța această alianță în condiți­ile în care doar videnii și bercenii sunt finanța­tori sem­ni­fica­tivi, dar ei vor fi împ­inși în spate?

Cu tot scep­ti­cis­mul meu și cu toate îndoielile care încă planează, tre­buie să recunosc că, totuși, zăresc o licărire de sper­anță din­spre dreapta. Va reuși ea să dev­ină flacără și să lumineze viitoarea cale a României?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Cristina Ciobanu

    TRICOU ALB !

  2. Cristina Ciobanu

    De acord mon cher !
    Dar la refer­un­dum votez cu DA !
    Mi s‑a facut sila cand am vazut matrozul cum si‑a schim­bat parul si pe eba lui cu bluzita alba.
    Iar imi con­fisca culo­rile !
    O sa port un tri­cou pe care o sa scrie DA !
    Te pup, toc­mai am avut o vizita draga, ghici cine ?

    • Sorin Sfirlogea

      M‑ai con­vins. Și eu vreau să votez cu da. Să‑l demitem pe mito­can. Un sin­gur lucru mai am nevoie: să-mi promiți că după aia va fi mai bine. Pen­tru că dacă nu e mai bine, nu înțe­leg de ce să schimb ceva. Ca să câștige cine, ce? Poate doar ție să-ți treacă tem­po­rar sila. După aia o să te apuce din nou.

  3. Cristina Ciobanu

    PS. Sunt foarte subiec­tiva, recunosc, dar imi este foarte antipatic acest FALS INTELECTUAL si extrem de CAMELEONIC MRU.
    Si s‑ar putea ca intuitia mea "artis­tica" sa fie cat se poate de ade­varata.

    • Sorin Sfirlogea

      Ei, și tu acuma, cauți per­fecți­unea morală în politică… Până la urmă e nevoie și de oameni-instrumente prin care să coag­uleze idei, să se atingă masa crit­ică (mulțimea) din care emerge ade­văratul lider. Nu vezi cât de greu ne e nouă românilor să coag­ulăm în jurul unor prin­cipii?

      Prob­a­bil de aceea nu am ajuns nicio­dată la o democrație burgheză sta­bilă, pen­tru că nu avem capac­i­tatea de a atinge echili­brul social. Mulțimea lui Țuțea e inex­is­tentă în isto­ria românilor — ne-am dis­per­sat ime­diat ce am dat de greu sau când am găsit o opor­tu­ni­tate mai "apeti­santă" la nivel per­sonal sau de grup de interese.

  4. Cristina Ciobanu

    Draga Sorin,

    Daca MRU este "licarirea de sper­anta" , sa ne ajute Dum­nezeu !
    Am citit cu aten­tie anal­iza ta si mi se pare ca vezi doar ceea ce "se vrea " a se vedea.
    Lucrurile sunt mult mai com­pli­cate si mult mai per­icu­loase decat la o prima impre­sie si aia din pacate inter­me­di­ata de tv-uri si alte "medii" care mai de care mai departe de ade­var.
    Cred ca doar putem sa banuim dintr-un unghi care ne dez­valuie un show si-atat.

    Cat despre dreapta sau stanga, iata o parere avizata :
    Petre Tutea
    "Ce decide masa are un car­ac­ter abso­lut, deoarece prin masă se exprimă spe­cia.
    Prin indi­vid se exprimă per­son­al­i­tatea. Numai că, une­ori, un indi­vid ajunge să influ­enţeze foarte mult asupra maselor. Aceş­tia sunt aleşii.
    Isto­ria este făcută de aleşi. Para­doxul soci­etăţii umane este că mulţimea îi pro­duce pe con­ducă­tori, iar aceş­tia o con­duc. Ideea de echili­bru social este car­ac­ter­is­tica oricărei democraţii burgheze. Asta e forţa con­stantă a democraţiei.
    Iar extremelor – fie extremei stângi, fie extremei drepte — , care vio­lează ideea de echili­bru social, democraţia le este ostilă."
    Oare ce mul­time l‑o fi pro­dus pe MRU ?
    Nu cumva mul­ti­mea unde a fost "edu­cat" ?
    O fi fost el tot o "licarire" cand scria cu "manie pro­le­tara" si "avant ute­cist"?
    Vroia si atunci sa dev­ina un leader, si cu sig­u­ranta ar fi devenit, daca ar mai fi fost timp.
    Te pup


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu