Lasă, că vedem noi

Pe vre­mea când încă nu eram mem­bri ai Uni­u­nii Europene, mă între­bam cu mirare ce anume îi face pe aproape toți românii par­ti­zani ai ideii aderării și speram în sinea mea că motivele sunt unele cât se poate de temeinice. Că doresc asta pen­tru a ne întoarce toți la o uitată scară de val­ori, pe care să urcăm moral și eco­nomic către un alt des­tin național. Înțelegeam că pro­fun­z­imea aces­tei moti­vații o face inac­ce­si­bilă mul­tora, a căror rați­une și edu­cație nu rezonează cu ast­fel de dezider­ate. Dar speram că, în ter­meni poate mai sim­pliști, românii au deslușit în sfârșit ori­zon­tul către care tre­buie să ne îndrep­tăm.

Aflu acum — de la fos­tul min­istru de externe, Andrei Pleșu — că acest con­sens național a uimit și pe mulți politi­cieni occi­den­tali, care au citit această deter­minare în cheia poz­i­tivă a dor­inței de pro­gres. Mai târziu, când și‐au revenit din reverii, au pri­ceput că românii erau de acord cu aproape toate condiți­ile pre­lim­inare nu pen­tru că le erau con­ven­abile, ci pen­tru că nu intenționeau nicide­cum să le respecte. Obișnuiți să aplice legea în cinci la sută din cazuri, restul fiind jus­ti­fi­ca­bile excepții, românii nu s‐au îndoit nici o clipă că vor putea proiecta către ceilalți europeni acest mod de a privi viața și prob­a­bil fiecare din­tre noi ne‐am spus — într‐un fel sau altul — "lasă că vedem noi!".

Polit­ica lui "lasă că vedem noi" nu este nicide­cum inven­tată de clasa politică actu­ală. La per­fecționarea aces­tei ide­ologii — nici de dreapta, nici de stânga, ci mai degrabă liber‐schimbistă — lucrăm cu sârg toți românii, în fiecare zi, descurcându‐ne. Și dați‐mi voie să vă ream­intesc că a te des­curca — o situ­ație aparent lăud­abilă — pre­supune că mai înainte te‐ai încur­cat.

Nu e deci de mirare că recenta dis­cuție de la Cotroceni despre reduc­erea CAS‐ului cu 5% de la 1 octombrie s‐a des­fășu­rat în para­metrii lui "lasă că vedem noi". Invi­tat la o dis­cuție despre fun­da­mentarea eco­nom­ică a măsurii politice, Ponta a accep­tat ime­diat fără să aibă un plan con­cret despre cum va dez­bate subiec­tul. "Lasă, că o să văd eu ce dis­cut" și‐o fi zis și a luat‐o pe min­is­tra de finanțe cu el, doar așa, ca să fie. Decât să n‐ajungă, mai bine să pris­osească.

De partea sa, Băs­escu n‐a avut nici o clipă intenția de a găsi o soluție — dovada e fap­tul că anal­izele sale erau la rân­dul lor foarte super­fi­ciale, iar prop­unerea sa de soluționare nu a exi­s­tat. Nici măcar o struc­tură a dis­cuției nu a fost viz­ibilă — prob­a­bil că plan­i­fi­carea ei s‐a bazat și ea pe uni­ver­salul prin­cipiu "lasă că vedem noi". Sin­gu­rul său scop a fost acela de a demon­stra cu probe video că guver­nul, respec­tiv Ponta, sunt com­plet incom­pe­tenți. Tot ce‐i lipsea era un pre­text pen­tru a face pub­lică înreg­is­trarea, iar în priv­ința asta a mizat pe fan­faron­adele tipice ale pre­mieru­lui care a căzut în plasa întinsă și a declarat prostește că președ­in­tele a fost bădăran și că s‐au cer­tat. Nici una, nici alta n‐au fost ade­vărate.

Juna cu studii de Har­vard, deși ar tre­bui să vină măcar cu ștai­ful unui econ­o­mist ade­vărat, n‐a găsit altă fun­da­mentare a scăderii CAS‐ului decât tot eter­nul "lasă că o să vedem noi", adăugând și că în tre­cut a mai scăzut CAS‐ul și a fost bine. Adică "lasă că am mai văzut noi". Argu­mentele sale au ținut de tre­cut și de viitor, nicide­cum de prezent, deși a avut proasta inspi­rație de a invoca niște "studii" care ar susține măsura finan­ciară, pe care însă nu le‐a oferit președ­in­telui. Poate pen­tru că de fapt nu le avea, poate pen­tru că — după o scurtă con­sultare din priviri cu Ponta — a înțe­les că tre­buie să fie neco­op­er­antă.

Privir­ile teatral‐exasperate spre tavan, repetiția obsesivă a expli­cați­ilor de tipul "o să ne des­cur­căm noi" la între­bările per­ti­nente despre sursele supli­mentare de venit care vor acoperi gaura pro­dusă de reduc­erea CAS‐ului, demon­strează clar că Ponta venise la Cotroceni doar ca să pozeze în fața opiniei pub­lice ca un om al dia­logu­lui. Planul său includea și pre­viz­ibila declar­ație de presă de la final în care să reit­ereze ideea că Băs­escu este un om cu care nu te poți înțelege. Atâta doar că Băs­escu s‐a folosit de tac­tica pre­mieru­lui pen­tru a‐i orga­niza o iscusită ambus­cadă. Înreg­is­trarea video decon­spiră un golă­naș incom­pe­tent și ire­spon­s­abil.

Cât despre susten­abil­i­tatea reduc­erii CAS‐ului, ce să vă spun? Lasă că vedem noi.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Dan

    Min­istrul de finante e pe tobo­gan in timp ce pre­mierul cu toata sleahta de baroni raman in picioare. Eu imi imag­inez ca s‐a intam­plat in felul urma­tor: s‐a decis la nivelul int­elec­tual Ponta‐Dragnea, nu stim daca min­istrul de finante s‐a opus in cer­cul decizional dar nu cred ca avea prea multe de comen­tat la o decizie luata politic, dupa care Ponta a luat‐o de manuta la presed­inte sa‐i jus­ti­fice pro­pria decizie. Mis­i­une imposi­bila.

    Prin­cip­iul bol­nav apli­cat aici e urma­torul: au luat un absol­vent de Har­vard in guvern nu ca sa par­ticipe la pro­ce­sul decizional, ci ca sa jus­ti­fice cu un CV decizi­ile care se iau oricum dupa ace­leasi cri­terii ca intot­deauna, departe de respon­s­abil­i­tate si interes pub­lic. Adica e o dovada ca noua gen­er­atie scol­ita, "rodata" in ace­lasi mediu bol­nav, nu are nicio sansa sa schimbe ceva. Min­istrul e folosit, den­i­grat si pus la colt, baronii raman pe val.

    • Sorin Sfirlogea

      Cu menți­unea că doamna min­istru are în orice moment opți­unea de a se autore­cuza din guver­nul Ponta. Fap­tul că n‐o face ne arată că încă n‐a ajuns la nivelul maxim de suporta­bil­i­tate. Fie e din aceeași stofă cu ei, fie suferă de niște naiv­ități colos­ale. Prob­a­bil prima vari­antă e mai prob­a­bilă…

      • Dan

        Nu oricine isi per­mite un Har­vard. Dar deja sunt invidios pe sansele ei in viata 🙂


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu