Acum mai bine de doi ani scriam într-un articol pe blog despre motivele pentru care se radicalizează o parte a musulmanilor. Constatarea mea — bazată pe temele principale ale discursului public al extremiștilor — era că nu îndoctrinarea stupidă stă la baza alegerii extremismului islamic, ci nevoia de o structură socială și politică ale cărei fundamente morale să înlăture evidentele defecte ale capitalismului consumerist. Discursul antioccidental nu se axează neapărat pe combaterea creștinismului, nici a democrației. Extremiștii reclamă fervent decadența morală a lumii occidentale exprimată în primul rând prin obsesia pentru câștigul rapid și prin lăcomia de a acumula bogățiile în favoarea anumitor state și anumitor grupuri de oameni, pe lipsa aproape cronică de structură a societății capitaliste, unde totul e permis atâta timp cât produce profit. Nu e vorba de eterna dispută a ideologiilor de stânga și de dreapta, ci de abandonarea aproape completă a oricărei moralități economice.
Spuneam atunci:
Islamul propune nu doar un cod moral, ci și un cod economic și social, un fel de a trăi în comunitate după percepte bine stabilite și reguli clare. Islamul este o religie care propune un model de stat. Nu e un stat democratic, puterea nu e egal distribuită, regulile nu urmăresc nici un fel de echitate. Este însă un model de comunitate funcțională, care este aparent mult mai dezirabilă acolo decât modelele de sorginte european-americană.
Iată că acum circulă pe internet un scurt discurs al profesorului Haroon Ullah, consultant al Departamentului de Stat al SUA și profesor de politică externă la universitatea Georgetown. În esență, diagnosticul său coincide cu ceea ce credeam atunci (și încă cred). Nu doar că extremismul nu se bazează pe sărăcie și ignoranță, ci, dimpotrivă, ca să pricepi mesajul său e nevoie să ai un anumit nivel de cultură, care nu poate fi dobândit dacă ești extrem de sărac.
Ba mai mult, în felul ăsta găsim și o explicație mult mai rațională a disponibilității pentru extremism manifestată de tineri musulmani născuți și educați în Europa — vezi atentatele din Paris comise de musulmani de naționalitate franceză. Acești tineri au primit o educație solidă (culmea, chiar de la statul pe care acum îl atacă), trăiesc în mijlocul capitalismului și asistă la toate nefericitele sale derapaje, deci îndeplinesc cum nu se poate mai bine condițiile pentru a se radicaliza. Părinții lor au spălat toaletele și au trăit mai mult decât modest, dar au putut să beneficieze de sistemele de sănătate și educație performante ca să facă copii și să‑i educe. Acum, a doua și a treia generație, nu-și găsesc locul în societate, sunt majoritar șomeri și nu au nici o dorință teribilă de a face muncile de jos. Nemulțumirile cresc și se acumulează.
Privind din această perspectivă apetența pentru refugiați arabi a unor state europene, e lesne de priceput că ne pregătim să repetăm scenariul migrației magrebiene în Franța, fără să fi învățat nimic din experiențele anterioare. Unde vor munci acești refugiați din Orientul Mijlociu, majoritatea complet nepregătiți cultural și educațional pentru o Europă care și‑a externalizat muncile fizice și nu poate le oferi decât măturatul străzilor și căratul gunoaielor? Poate că prima generație de refugiați vor accepta acest statut pentru că nu au de ales. Dar următoarele generații cum se vor raporta la Europa și cultura ei? Nu cumva la fel ca francezii de origine magrebiană?
Fără să vrea și deocamdată fără să conștientizeze, Europa este o fabrică de teroriști mai eficientă decât orice stat majoritar musulman.
Why Do People Become Islamic Extremists?What makes someone become an Islamic extremist? Is it poverty? Lack of education? A search for meaning? Haroon Ullah, a senior State Department advisor and a foreign policy professor at Georgetown University, shares what he discovered while living in Pakistan.
Posted by PragerU on Wednesday, June 17, 2015
Locul unde mă despart de profesorul american este soluția propusă. El sugerează că ar trebui să facem mai multă propagandă pentru toleranță și diversitate. Eu spun că nu asta e problema principală, ci aspectele de injustiție socială ale capitalismului. Mi se pare că propunerea lui seamănă cu a trata tusea cu frecții la picior. Până când nu vom accepta că miza este readucerea moralei în societate — sub aspect economic, social și politic — vom continua să avem aceeași problemă a radicalizării religioase sau de altă natură.
17:11
Spre finalul articolului faci urmatoarea afirmatie: „Eu spun că nu asta e problema principală, ci aspectele de injustiție socială ale capitalismului”. Foarte corect dar, e valabil pentru toata lumea care traieste in capitalism. Asta nu inseamna ca toti nedreptatititii trebuie sa devina teroristi si, din fericire, nici nu se intampla asa. Problema terorismului islamic e mai profunda. Mult mai profunda. Are cauze ce tin de politici economice si geostrategice ale marilor puteri in zone cu tari islamice si, abia pe urma, fondul religios distorsionat al unor fanatici, nebuni si criminali ce slujesc in ultima instanta tot interese politice. Parerea mea. Sigur, profesorii au parerile lor.