Cel mai nou locatar din Maramureș 22 este Kitty. Cum era de așteptat, are o poveste, care sună așa: de câtva timp discutam cu Carmen despre adoptarea unei pisicuțe – amândoi suntem iubitori de animale, dar până acum ne gândeam mai degrabă la câini. Cum nu avem un stil de viață potrivit pentru un câine, a apărut ideea unei pisici, pentru că e mai puțin pretențioasă când vine vorba de plimbări, companie, îngrijire.
Într‑o duminică ne-am dus să cumpărăm un cadou pentru nepoata mea (care tocmai a făcut opt ani) și după multe căutări ne-am hotărât la o jachetă de ploaie care avea un imprimeu cu o pisicuța numită Kitty. Am dus cadoul, seara ne-am întors acasă. Carmen a vrut să-și ia ceva din mașină, a ieșit și a observat la întoarcere că o urmărește ceva. Era o pisicuță mică și subnutrită. Carmen a intrat în casă și, pentru că i‑a fost milă de ea, m‑a chemat “să văd ce vrea”, dar când am deschis ușa blocului, pisicuța a pornit cu un curaj neobișnuit și a intrat direct în apartamentul nostru ca la ea acasă.
Un șir de evenimente care s‑au aliniat în mod neașteptat ne-au convins că nimic nu e întâmplător și pentru noi a fost clar atunci că ea e Kitty și e noul nostru locatar. Au trecut 3 săptămâni de atunci, s‑a întremat, e vioaie și veselă și iubitoare.
11:04
Pvesti similare au si copii nostri blanosi :). Le poti cit pe http://my-kitty.ro
11:04
Felicitari 🙂