Împarte cu prietenii










Submit

Vremea tăcerii

Pe undeva, pe net, nici nu mai știu exact unde, dau de îndem­nul cuiva cvasi-cunoscut să citesc încă o scri­soare des­chisă. În ultima vreme e o infla­ție de ast­fel de epis­tole, eu însumi am for­mu­lat așa vreo două pos­tări pe blog — e la modă să scriem scri­sori, după cum se vede. De data asta era vorba des­pre una adre­sată pre­șe­din­te­lui ales din par­tea unuia care nu l-a votat.

Auto­rul scri­so­rii se declară a fi din­tre cei nemul­țu­miți că au scă­pat de ciuma roșie, lăsându-ne să înțe­le­gem că el este un adept al stân­gii. Nimic rău în asta. Fap­tul că în cali­tate de om cu vederi de stânga, y com­pris apă­ră­tor al echi­tă­ții soci­ale, se simte repre­zen­tat de un par­tid plin de baroni super bogați, a căror avere a fost făcută prin corup­ție și hoție, este — totuși — un para­dox. Având în vedere că nu e sin­gu­rul care gân­dește așa, putem con­veni că ati­tu­di­nea asta nu e o nou­tate.

Punc­tul său de vedere ar putea fi suma­ri­zat cam așa: a tre­cut o săp­tămână de când Iohan­nis a fost ales și încă nu a găsit timp să se adre­seze și lor, cei care nu l-au votat. Adică celor 12 mili­oane, căci doar 6 din cele 18 mili­oane de votanți ai Româ­niei s-au decla­rat în favoa­rea celui ales. Ceea ce — evi­dent — dove­dește aro­ganță sau nepă­sare. Că în acest răs­timp a avut timp să tra­seze sar­cini par­la­men­tu­lui, să sem­neze mii de auto­grafe, să joace tenis, dar n-a găsit vreme să se adre­seze lui și celor ca el, care se simt dife­riți. Că ar fi tre­buit în mod expli­cit să dez­a­vu­eze felul în care li se adre­sează supor­te­rii săi lui și celor ca el, considerându-i asis­tați anal­fa­beți, ale căror mame sunt pen­sio­nare stu­pide fără edu­ca­ție. Că în felul ăsta ar fi dat un semn că vrea să încheie dez­bi­na­rea care există azi în soci­e­ta­tea româ­nească. Dar nici vorbă. Iohan­nis tace, deci nu-i pasă de el și cei ca el.

Îndem­nul de a citi această epis­tolă publică era înso­țit de obser­va­ția că noi, cei ce îl sus­ți­nem pe Iohan­nis, ar tre­bui să înce­pem să-i inclu­dem în dez­ba­te­rile noas­tre și pe ei, cei ce nu l-au dorit pre­șe­dinte. Între unii și alții există un gard prin care româ­nii încă se mai scuipă reci­proc, aruncându-și insulte și invec­tive. Aflat de o parte a bari­ca­dei răz­bo­i­u­lui româno-român, Iohan­nis ar fi tre­buit să se urce pe ea și să le vor­bească și lor. Să le spună că sunt minu­nați, că sunt incluși, că sunt doriți.

Din­colo de nemul­țu­mi­rile unui om, dez­a­mă­git în aștep­tă­rile sale mai mult sau mai puțin rea­liste, ceva mă fra­pează: dorința de dis­cur­suri poli­tice. Imaginați-vi-l pe Iohan­nis ținând cuvân­tări împă­ciu­i­toare, povestindu-ne tutu­ror cum ne vom avea ca fra­ții, cum — vorba lui nenea Iancu — tre­buie să ne ier­tăm și să ne iubim căci toți sun­tem români mai mult sau mai puțin onești. N-ar fi el însuși, n-ar cores­punde deloc carac­te­ru­lui său. Dar aștep­ta­rea aceasta există, căci de 25 de ani cei ce votează cu stânga asta au spe­rat, asta au cerut și asta au pri­mit: vorbe. Într-atât de depen­denți sunt de ele încât, nefiindu-le spuse, se simt excluși, tră­dați.

I-aș fi răs­puns auto­ru­lui scri­so­rii că sunt de acord cu el, res­pec­tul se câștigă, nu se dobân­dește prin func­ții. Doar că se câștigă prin fapte, nu prin vorbe. Că, poate, a venit vre­mea să ne auto­in­clu­dem în Româ­nia prin ceea ce facem, nu prin ceea ce spu­nem. N-am comen­tat nimic, totuși. Mi s-a părut că cel mai con­ving­ă­tor argu­ment e să tac și să las fap­tele să-i dove­dească dacă s-a înșe­lat sau nu. Nu ajută cu nimic încă o replică șuie­rată prin gar­dul care încă ne des­parte. Căci gar­dul acesta e ridi­cat din cuvin­tele pe care ni le-am arun­cat reci­proc în ani de zile — noi mun­cim, nu gân­dim, IMGB face ordine, mul­țu­mim mine­ri­lor. Poate că gar­dul va cădea atunci când, tăcând, vom face.


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Share on Pinterest
Împarte cu prietenii










Submit

Comentarii:


Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *