Împarte cu prietenii










Submit

Vanitate, păcatul nostru drag

Nu înscrii un copil la ora de reli­gie pen­tru că așa e bine. La fel cum nici nu-l pri­vezi de orice formă de edu­ca­ție reli­gi­oasă doar pen­tru că tu, părinte, ai con­clu­zio­nat sec că reli­gia îndoc­tri­nează și pros­tește. Jude­că­țile astea sim­pli­fi­ca­toare și gene­ra­li­zante mă fac să cred că majo­ri­ta­tea celor care dis­cută azi des­pre acest subiect nu înțe­leg esența dez­ba­te­rii. Că nu-i inte­re­sează decât să aibă ei drep­tate, pen­tru că ei sunt mai deș­tepți, mai morali, mai per­fecți. Iar vani­ta­tea de a te crede mai bun decât cei­lalți este și ea un păcat. Grav.

La ora de reli­gie e ca la psi­ho­log, se lucrează cu spi­ri­tul și sufle­tul copi­lu­lui. De aia e nevoie de mai multă aten­ție decât atunci când împăr­tă­șești o babă otră­vită în rău­tă­țile pe care le săvâr­șește zil­nic, dar nu uită să pupe icoa­nele și să dea cu frun­tea de pode­lele bise­ri­cii. Nu lași plă­mada sufle­tească a unui copil pe mâi­nile ori­că­rui nei­spră­vit. Pen­tru că din sufle­tele copi­i­lor se clă­dește, de fapt, vii­to­rul lumii. Pla­neta de mâine va fi după chi­pul și înfă­ți­șa­rea celor care azi merg la orele de reli­gie ale lumii.

Dacă aș avea copii de școală, m-aș duce să văd cine le va preda reli­gia. Și l-aș pune să-mi poves­tească în puține cuvinte ce vrea să trans­mită copi­i­lor mei ca mesaj. Și cum are de gând să o facă. Și abia după ce m-aș con­vinge că nu-mi muti­lează copiii, că nu-i mani­pu­lează îmbisericindu-i, aș semna cere­rea de înscri­ere la ora de reli­gie.

Pen­tru că nu aș vrea să li se spună că toți cei care nu au ace­eași reli­gie cu el vor ajunge în iad. În fond, musul­man, budist sau hin­du­ist, tot necre­din­cios apari în fața bise­ri­cii orto­doxe, iar locul tău nu poate fi nici­unde în altă parte decât în flă­că­rile iadu­lui. Nu mi-aș dori ca modul ăsta into­le­rant de a gândi să fie sădit în min­tea copi­i­lor mei, iar eu să girez asta prin acor­dul pe care l-am dat.

Nu mi-aș dori să li se spună că gre­șe­lile lor îi vor costa o eternă peni­tență în focul iadu­lui, că teroa­rea nemân­tu­i­rii tre­buie să-i cutre­iere toată viața, tră­ind ast­fel în per­ma­nentă frus­trare și angoasă. Nici că niște alți oameni, poate chiar mai puțin vir­tu­oși ca ei, le pot înlesni ier­ta­rea păca­te­lor în func­ție de banii pe care îi pot plăti. Nu ne putem plăti ero­rile cu bani și rugă­ciuni la icoane, ci îndreptându-le prin ceea ce învă­țăm din ele și străduindu-ne să nu le mai repe­tăm.

Nu aș vrea să li se ino­cu­leze ideea că orice ele­ment de voință umană este inu­til, că doar voia Dom­nu­lui e cea care se face și se împli­nește. Găsesc în modul ăsta de a gândi o poten­ți­ală expli­ca­ție pen­tru care — ca popor — sun­tem încă fer­me­cați de mitul con­du­că­to­ru­lui unic, des­pot lumi­nat, care împarte drep­tate cu braț de fier și alină sufe­rin­țele celor săraci prin pomeni. Și nu-mi doresc să per­pe­tuez în sufle­tul copi­i­lor mei sen­ti­men­tul că ei nu pot da formă și con­ți­nut lumii, ca sunt sim­pli pioni în mâna unei divi­ni­tăți une­ori bene­vo­lente, alte­ori răz­bu­nă­toare, pe care tre­buie s-o îmbu­neze cu mătă­nii, aca­tiste și bani, toate inter­me­di­ate de popi care vin la slu­jbă în mașini luxoase.

Dum­ne­zeu, dacă așa vrem să numim par­tea spi­ri­tu­ală a uni­ver­su­lui pe care încă n-am ajuns s-o des­ci­frăm cu unel­tele ști­in­ței — și poate nici­o­dată nu vom reuși — nu locu­iește doar între zidu­rile unei bise­rici, doar în dog­mele unei secte, fie ea și orto­doxă. Dum­ne­zeu e omni­pre­zent și omnis­cient. Nu are nevoie nici de inter­me­di­ari ca să ajungă la noi, nici de pomel­nice ca să-și amin­tească de noi. Și nu el, ci vani­ta­tea fie­că­ruia din­tre noi de a fi numă­rați între cei drepți, de a ne secu­riza psi­ho­lo­gic mân­tu­i­rea, ne mână spre into­le­ranță față de cei care au altă per­spec­tivă și ne îndeamnă spre necon­di­țio­nată obe­diență față de dog­mele cre­din­ței noas­tre. Noi sin­guri facem asta.

Vani­ta­tea e păca­tul nos­tru favo­rit.


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant


Share on Pinterest
There are no images.
Împarte cu prietenii










Submit

Comentarii:


Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *