Împarte cu prietenii










Submit

Libertatea care nu te lasă să fumezi

De două­zeci și șase de ani sun­tem liberi. Cel puțin teo­re­tic. Am dărâ­mat o dic­ta­tură care ne sugruma liber­tă­țile, ne impu­nea să trăim după reguli cre­ate de alții, reguli ilo­gice, stu­pide, frus­trante. Am dărâmat-o noi sau alt­ci­neva pen­tru noi, ce mai con­tează, vorba e că îndată după ce odi­o­sul dic­ta­tor și sinis­tra lui soție au fost măce­lă­riți în numele nos­tru, am fost eli­be­rați din toate lan­țu­rile care ne țineau pri­zo­ni­eri. Puteam res­pira, visa, făp­tui. Liberi, în sfâr­șit.

De două­zeci și șase de ani sun­tem liberi. Liber­ta­tea a zvâc­nit din prima clipă prin toată fibra noas­tră și a țâș­nit prin fie­care por, prin fie­care gest pe care l-am făcut. Cine ne-ar fi putut reproșa că exa­ge­răm în ges­tu­rile și gân­du­rile noas­tre după aproape cinci dece­nii de cen­zură și con­trol? Orice exces era jus­ti­fi­cat din dorința de a schimba lucru­rile, nu către mai bine, ci către pro­pri­ile noas­tre pofte și con­vin­geri. Dic­ta­tura sta­tu­lui era trep­tat înlo­cu­ită cu dic­ta­tura indi­vi­du­lui, cu legea jun­glei, legea celui mai tare și a pri­mu­lui venit. Liber­ta­tea noas­tră per­so­nală dădea buzna peste viața și drep­tu­rile celor­lalți, dar n-aveam timp să cân­tă­rim cu gra­mul, nu aveam ochi pen­tru nuanțe, nu aveam ure­chi pen­tru bemoli. Era musai să fim liberi, foarte liberi, cei mai liberi.

De două­zeci și șase de ani sun­tem liberi. Liberi să facem tot ceea ce ne trece prin minte, chiar și atunci când celor­lalți nu le con­vine. Liberi să votăm pe cine vrem, chiar și atunci când tri­mi­tem papițoi și infrac­tori în frun­tea țării. Liberi să spu­nem ce vrem, chiar și când îi jig­nim pe cei­lalți. Liberi să mer­gem ori­unde vrem, chiar și atunci când îi căl­căm pe alții în picioare. Liberi să ne pro­mo­văm pe noi înșine, chiar și atunci când îi umi­lim pe cei­lalți.

De două­zeci și șase de ani sun­tem liberi. Și, după două­zeci și șase de ani de liber­tate dez­lăn­țu­ită, iată-ne în fața pri­mei legi care ne spune că liber­ta­tea unuia nu poate să încalce liber­ta­tea celor­lalți. Legea care inter­zice fuma­tul în spa­ți­ile publice este pri­mul nos­tru test de prac­ti­care inte­li­gentă și civi­li­zată a liber­tă­ții. Nu ne e ușor. Ne zba­tem, bles­te­măm, voci­fe­răm, ne revol­tăm. Avem argu­mente con­tra, avem argu­mente pro. Dis­cu­ția alu­necă iute de la fumat la fumă­tori. Legea nu e împo­triva unui viciu tole­rat de soci­e­tate, alt­min­teri dar­nic gene­ra­tor de taxe și accize la buge­tul de stat, ci pare că e împo­triva unor oameni care — iată! — sunt nedrep­tă­țiți pen­tru că nu pot fuma ori­unde vor. Sunt trans­for­mați în paria, cei­lalți îi res­ping, îi alungă, nu-i așa? Rațiu­nea e înlo­cu­ită de emo­ții, ura își coace fruc­tele în dogoa­rea pasiu­nii pen­tru viciu.

De două­zeci și șase de ani sun­tem liberi. Și cu toții ne vom obiș­nui cu noua rea­li­tate a fuma­tu­lui. Mulți fumă­tori vor renunța la țigări și apoi vor deveni lupi mora­liști. Cam cum sunt și eu, cel ce a renun­țat la fumat acum pai­spre­zece ani. Oare ce aș fi gân­dit azi dacă încă fumam? Neim­por­tant. Ceea ce cu ade­vă­rat e impor­tant și ceea ce toți ar tre­bui să înțe­le­gem, fumă­tori sau nefu­mă­tori, e că miza aces­tei legi e una mai mare. Pen­tru prima oară spu­nem lim­pede și cu voce tare că cel de ală­turi con­tează la fel de mult ca și noi înșine. Azi e vorba des­pre nefu­mă­to­rul de lângă noi. Mâine s-ar putea să fie vorba des­pre alt­ceva. Argu­men­tul însă nu se va schimba: a-l pro­teja pe cel de ală­turi de tine e mai impor­tant decât a te pro­teja pe tine însuți.

Căci atunci când toți vom înțe­lege acest ade­văr și-l vom prac­tica zi de zi, nici unul din­tre noi nu va mai tre­bui să își poarte sin­gur de grijă. Toți cei­lalți vor avea grijă de el. Și asta cred că se numește o soci­e­tate civi­li­zată.


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Share on Pinterest
There are no images.
Împarte cu prietenii










Submit

Comentarii:


  1. Mihai

    Fuma­tul face rau oame­ni­lor dar bine buge­tu­lui de stat.

    0
    0

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *