Împarte cu prietenii










Submit

Cum s-au țigănit românii

Există neîn­do­iel­nic locuri în lume unde a trăi înseamnă cu totul alt­ceva decât înțe­le­gem noi. Sunt zone unde clima este blândă și natura dar­nică, așa că nu e nevoie să cul­tivi, ci doar să culegi. Ier­nile aproape că nu există, să pre­zervi hrana nu are rost, căci ea se găsește mai tot tim­pul. Pri­vim oame­nii care tră­iesc acolo și ade­sea spu­nem des­pre ei, cu o oare­care super­fi­ci­a­li­tate, că sunt leneși, nu mun­cesc și de aia sunt săraci. Ne e foarte greu să înțe­le­gem că pen­tru ei viața are alte valori, alt ritm, alte pri­o­ri­tăți.

Une­ori ast­fel de dife­rențe cul­tu­rale sunt mai sub­tile, deci mai greu de sesi­zat, deși sunt mai aproape de noi. Mereu am cre­zut că meri­dio­na­lii Euro­pei par leneși prin com­pa­ra­ție cu nor­di­cii doar pen­tru că tră­iesc în alt cli­mat și și-au for­mat cu tim­pul alte valori. Siesta spa­ni­o­li­lor, ita­li­eni­lor și gre­ci­lor este revol­tă­toare pen­tru ger­mani, dar asta nu înseamnă că e lip­sită de noimă — este doar reac­ția unor comu­ni­tăți la cli­ma­tul în care tră­iesc de mii de ani.

Alte­ori nu natura este cea care mode­lează popoare, ci con­junc­tu­rile isto­rice. Când secole de-a rân­dul o popu­la­ție este men­ți­nută în robie, pusă să înde­pli­nească porun­cile unor stă­pâni și interzicându-li-se să aibă orice avere pro­prie, nu-i de mirare că în cul­tura lor prin­ci­pala valoare este un trai fără muncă, de huzur voios.

Acum, că am făcut această intro­du­cere, hai să pri­vim împre­ună spre țigani. Antro­po­lo­gii spun că au ajuns în Europa din­spre India, ca fugari din rân­du­rile unor caste infe­ri­oare, extrem de sărace, sclavi ai cas­te­lor supe­ri­oare. Aju­nși aici, de fapt aduși cel mai pro­ba­bil, au avut ace­eași soartă: robia. Când mai multe secole ești pus la muncă zi de zi, fără să pros­peri în nici un fel de pe urmă tru­dei tale, etern cap­tiv al bunu­lui plac al stă­pâ­ni­lor, ce poți să visezi? Liber­tate, petre­ceri, un trai ușor cu cât mai puțină muncă. Pen­tru că de muncă te-ai sătu­rat.

Eu unul așa cred că s-a mode­lat cul­tura țiga­ni­lor. După dez­ro­bi­rea lor ar fi fost poate de aștep­tat să se ali­ni­eze valo­ri­lor țării în care tră­iau, dar uite că seco­lele de robie au săpat ceva în gene­tica lor și visele lor de vaga­bonzi neîm­blân­ziți nu au dis­pă­rut. Iau de la viață tot ce pot lua cu minim de efort: o mică șter­pe­leală, un ghi­cit în palmă, un pic de vră­ji­to­rie, niște comerț cu fier vechi. Toate fără prea mult efort, fără prea multă bătaie de cap. Iar ceea ce câștigă se duce întot­dea­una spre plă­ce­rile vie­ții.

Cân­te­cele țiga­ni­lor sunt fai­moase și nu-s puțini cei ce spun că le plac. Ceea ce e fas­ci­nant în muzica lor este exact acest liber­ti­naj, această bucu­rie de a trăi fără gri­jile mate­ri­ale, de a te mul­țumi cu ceea ce poți lua ușor de la viață, chiar dacă nu pe căile cele mai cin­stite. Cin­stea este, în fond, o noțiune rela­tivă, nu-i așa? Cine e cu ade­vă­rat cin­stit? Nimeni. Și-atunci de ce să te mus­tre con­ști­ința pen­tru un por­to­fel șter­pe­lit? Alții fură mult mai mult. Fii vesel! Bucură-te de viață! Trec țiga­nii, trec, se duc și petrec…

Româ­nii, învă­țați de secole să copi­eze câte ceva de pe la toate nea­mu­rile care au tre­cut peste ei și apoi să cre­adă că ace­lea sunt tra­di­ți­ile lor, au îmbră­ți­șat mai mult decât ar vrea să recu­noască acest mod de a gândi al țiga­ni­lor. Atâta doar că nu au cura­jul să recu­noască asta. S-ar simți ofen­sați să li se spună asta — a se țigăni în limba română nu are nici­de­cum un înțe­les pozi­tiv. A se țigăni e de rău.

Ade­vă­rul e că de când am abo­lit regu­lile închi­so­rii comu­niste, unde a nu munci nu prea era o opțiune, avem o pro­blemă tot mai mare cu cei care ar vrea să tră­i­ască ușor fără să mun­cească. Ini­țial, într-un stat extrem de sărac, era aproape impo­si­bil. Pe măsură ce Româ­nia a pros­pe­rat eco­no­mic, au înce­put să apară și posi­bi­li­tă­țile: fon­du­rile soci­ale și eco­no­mia nea­gră. Men­ta­li­ta­tea țigă­nească a ieșit la supra­față. Hai să ciu­pim câte ceva, luăm un aju­tor de șomaj, niște alo­ca­ții pen­tru puz­de­ria de copii pe care îi facem, niște pen­sii pen­tru boli închi­pu­ite. Hai să facem un comerț fără acte, hai să fim veseli și să ne sim­țim bine. Un mic, o bere, în fond o viață avem, dă-i dra­cu­lui pe toți, nouă să ne fie bine.

Dacă nu mă cre­deți că asta e o pro­blemă reală puteți să veri­fi­cați aici sau aici. Și dacă nu vi se pare că e pro­blema voas­tră, pen­tru că voi mun­ciți și câști­gați un ban cin­stit, gândiți-vă puțin unde duce men­ta­li­ta­tea aces­tor con­ce­tă­țeni ai voș­tri, spre ce opțiuni elec­to­rale, ce fel de lideri poli­tici pro­mo­vează ei, ce fel de legi vor da ast­fel de poli­ti­cieni și în ce fel de soci­e­tate sun­teți obli­gați să tră­iți.

Și după ce v-ați gân­dit bine la toate, spuneți-mi din nou că n-are impor­tanță, că e treaba lor, că româ­nii nu s-au țigă­nit și nu se țigă­nesc tot mai mult în fie­care zi.


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant


Share on Pinterest
There are no images.
Împarte cu prietenii










Submit

Comentarii:


  1. o femeie

    Si eu cred ca ne-am inte­grat prin­tre tigani, si nu ei s-au inte­grat.
    Cateva exem­ple din jur:
    — "bataie ca la usa cor­tu­lui" e un con­cept des intal­nit, vezi cei 60% din­tre copii ce o iau in mod regu­lat cate o palma
    — lan­turi si aur la gat. Daca ne uitam la tinuta tara­nu­lui roman de acum 100 de ani sau a daci­lor, aurul nu era in deco­rare, dar salba de aur era intal­nita la gatul tigan­cii. Forma actu­ala e o salba pre­lu­crata si vad multe romance (dar si romani ) cu 1−2−3 lan­turi (minim). Si asta vine in cul­tura indiana.
    — nefo­lo­si­tul cuvin­te­lor gen:buna ziua/la reve­dere. In limba tiga­neasca nici nu exista astea.
    — au un ban si il chel­tuie pe loc.
    — iau masina/haine scumpe sa vada altii valoa­rea mea si sa moara de ciuda. (si mor de foame 😀 )

    0
    0

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *