Cum mai merg treburile

În curând se vor împlini șase luni de când scriam despre Nokia și cal­culele lor greșite de busi­ness. Cu puțin timp în urmă am avut con­fir­marea că nu m‑am înșe­lat în priv­ința lor: val­oarea acți­u­nilor a scăzut cu 20% în doar două zile ca urmare a anunțării rezul­tatelor pe primul trimestru al anu­lui 2012. Vânzările de tele­foane ief­tine au scăzut dra­matic, iar pe sec­torul de smart­phone Nokia nu a reușit să puncteze deloc cu gama lor, Lumia. Unul din prin­ci­palele motive în opinia mea este sis­temul de oper­are Win­dows.

Am aștep­tat puțin ca să mă conving că nu e o scădere acci­den­tală, spec­u­la­tivă. Din neferi­cire pen­tru ei nu e cazul. Nokia sân­gerează abun­dent. Au început deci să-și pună prob­lema unei sep­a­rări a divizi­ilor de busi­ness, adică să scape de tele­foanele ief­tine, mizând totul pe smartphone-urile Lumia. Mai fac o predicție: căderea va con­tinua. Tre­buie să se întâm­ple o min­une pen­tru ca Nokia să-și revină. Ceea ce mă aștept să se întâm­ple este schim­barea man­age­men­tu­lui, iar noua echipă să primească prob­a­bil sarcina de a vinde ceea ce nu e prof­itabil. Dacă nu cumva se vor vinde cu totul. Bănui­esc că cei de la Sam­sung de-abia așteaptă.

nokia-stock-price

* * *

Tot zilele tre­cute, noul min­istru al agri­cul­turii – un anume domn Stelian Fuia – descop­erea cu voce tare că Ceaușescu n‑a fost tâmpit când a coop­er­a­tivizat agri­cul­tura, pen­tru că doar pe suprafețe mari se poate obține pro­duc­tiv­i­tate. Trec peste fap­tul că dom­nul Fuia uită cum s‑a făcut acea coop­er­a­tivizare, ceea ce ar tre­bui să‑l facă mult mai rez­er­vat în a‑i atribui valențe poz­i­tive. Dar nu pot să nu remarc că dom­nia sa are un istoric pro­fe­sional foarte intere­sant: 1993–1995 – spe­cial­ist mar­ket­ing la com­pa­nia AgrEvo GmbH; 1995–1996 — man­ager vânzări — Mon­santo Roma­nia SRL; 1996–1999 — Busi­ness Devel­op­ment Man­ager pen­tru Europa Cen­trală și CIS (fos­tul URSS) — Mon­santo Europe SA, Brus­sels, Bel­gia ; 1999–2002 — Direc­tor Com­er­cial – Mon­santo Roma­nia Ltd.; 2002–2005 — Direc­tor Exec­u­tiv Pro­cera Agro­chem­i­cals Roma­nia. Nu‑i așa că începe să aibă sens? Păi cum să vândă Mon­santo sem­i­nțe mod­ifi­cate genetic și chim­i­calele aso­ci­ate lui nea Ilie de pe glie? Tre­buie mai întâi “coop­er­a­tivizat”. Suprafețe mari, agri­cul­tură chimizată, profit mese­riaș.

Dom­nul Fuia ne asig­ură într-un inter­viu din Ade­vărul că nimeni nu pleacă din Româ­nia cu pămân­tul în geantă și nu pot să nu‑i dau drep­tate. Ce dracu’ să faci cu niște țărână plină de chim­i­cale? Când e așa sim­plu să pui porumb și soia și alte chestii speci­fice agri­cul­turii indus­tri­ale, să ier­bi­cidezi tot ce mișcă, să recoltezi și apoi să vinzi. Pămân­tul nu‑l vrea nimeni, domnu’ Fuia, ei au venit după profit. Între timp noi nu vom mai mânca roșii de la piață, ci de la super­mar­ket, de unde și dom­nul Fuia se laudă că-și face cumpără­turile.

De partea celalaltă țaranul român e tot mai puțin dor­nic să muncească. Dacă te duci în satele din jurul Bucureștiu­lui și încerci să tocmești oameni la muncă, rămâi cu banii în mână, chiar dacă oferi 70–80 lei pe zi. Nea Ilie preferă să meargă la birt și să bea un rachiu “pe caiet” și să învețe să sil­abisească: uel­căm Mon­santo.

* * *

Deși bănuiam că e așa, tot am rămas uimit de sta­tis­ti­cile noas­tre refer­i­toare la rata de ocu­pare a forței de muncă. Avem un halu­ci­nant pro­cent de 20% din pop­u­lație care muncește ca anga­jat în econo­mia românească. Ceva mai mult de 4 mil­ioane de români plătesc impozite și taxe. Scădeți din ăștia încă vreun mil­ion și ceva care sunt buge­tarii – ei nu pro­duc val­oare, ci sunt plătiți pen­tru ser­vicii din impozite și taxe. Rezultă că vreo 3 mil­ioane (din 20–21 total) muncesc cu carte de muncă și pro­duc val­oare con­cretă. Prob­a­bil or mai fi vreo 2–3 mil­ioane care muncesc în afară și trimit bani acasă, dar nu dau nici un impozit sau taxă la buget. Nu vi se pare uluitor?

Am arun­cat o privire în buge­tul de stat pe 2012, ca să înțe­leg struc­tura ven­i­turilor. Din totalul de 95 mil­iarde lei, 56 mil­iarde vin din TVA. Româ­nia își bazează buge­tul, adică pen­si­ile și salari­ile buge­tar­ilor și sănă­tatea și armata și toate cele­lalte pe impoz­itarea con­sumu­lui, nu pe ven­i­turi gen­er­ate de muncă. Piața nea­gră a muncii e liberă să înflo­re­ască atât timp cât generează con­sum, pen­tru ca statul să încaseze TVA. Mi-am pro­pus să studiez nițel subiec­tul ăsta. Revin.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. romania

    La cat mai multe ast­fel de arti­cole. Bravo!

  2. Alice
  3. Alice

    O veste "buna" ar fi ca, Car­refour s‑ar retrage, desi mira-m-as.
    S‑ar putea ca stirea asta sa fi adus niste val­uri de cumpara­tori…

    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/estimare-soc-carrefour-ar-putea-pleca-din-romania-165175.html

  4. Cristina Ciobanu

    Buna dimineata !
    Chiar, ceva de bine n‑ar fi ?
    Ai drep­tate.
    Cu o sin­gura corec­tura de "nuanta" :
    buge­tarii din invata­mant, cul­tura , med­i­c­ina pro­duc o val­oare mai mult decat conc­reta, pro­duc viitori "OAMENI" si atat timp cat nu vom avea oameni de val­oare , tovarasi ca fuia ne vor da sa man­cam…
    Ne gandim numai la obiecte , la "pro­duse con­crete" in timp ce copiii si nepotii sunt "cres­cuti" la intam­plare, la voia strazii, a celor umil­iti din invata­mant, umil­inta care sa nu ne facem iluzii se trans­mite ca o boala, intr‑o sara­cie fara dem­ni­tate, intr-un vid de moral­i­tate si decenta min­ima.
    Poti face si pen­tru asta o pre­viz­iune sum­bra, sunt sigura.
    Nici nu indraz­nesc sa ma gan­desc.
    Dar altii ?

    • Sorin Sfirlogea

      Dacă te uiți la buget dintr‑o per­spec­tivă de busi­ness, toți cei care i‑ai menționat sunt la capi­tolul investiții. Din păcate astea fac parte tot din chel­tu­ieli, adică se scad. Iar învățămân­tul româ­nesc nu prea a dat mari val­ori în ultimii ani… deci investiția nu e foarte rentabilă. Asta e altă poveste însă.

  5. Corina

    Ceva de bine cand ne spui? 🙂

    • Sorin Sfirlogea

      Vestea bună e că tot mai mulți văd aceste prob­leme. La un moment dat se va crea o masă crit­ică nece­sară unei schim­bări. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu